hanna mina

"Fiindca am citit undeva ca personajele lui sunt frati cu zorba lui kazantzakis, vreau sa-l "gust" si eu! O sa incep cu "Soarele într-o zi cu nor ":


"Ce s-a întâmplat ?De ce ai zâmbit? Ai văzut pe cineva? Ai zâmbit cuiva anume? Unei femei, de pildă? Aşa se întâmplă...să cântăm sau să dansăm pentru nimic, este făţărnicie. Trebuie să fie ceva, un om, un gând, şi atunci cântul sau dansul capătă sens. Să trăim aşa pentru nimic, aşa pur şi simplu, să trăim ca să trăim, să petrecem zilele, aceasta este moartea...Ai deveni atunci precum călătorul ce şi-a strâns calabalâcul aşteptând trenul sfârşitului, ai deveni ca mine, acum, când gheaţa se strecoară şi-şi răspândeşte frigul în aşternutul meu, în inima mea, în întreaga mea fiinţă... Ascultă, băiete, când nu ai pentru ce anume, să nu dansezi, să nu scrii, să nu vorbeşti. Omul nu vorbeşte cu el însuşi. ھi dacă o face o dată, se încredinţează că nu are rost s-o mai facă şi a doua oară. Chiar dacă nu ai nimic, născoceşte ceva, dă-i viaţă măcar în închipuirea ta, să nu fii niciodată singur, să nu te culci cu tine însuţi ca mine".